Intr-o Europa occidentala care isi macina cuvintele pentru a descrie cit mai neutru esenta musulmanismului, cel putin patru oameni au avut curajul de a nu se impiedica in diverse mecanisme de camuflare si de prabusire in derizoriu a unei dezbateri extrem de fierbinti.
Italianca virulenta
Una dintre marile constiinte jurnalistice europene, Oriana Fallaci, a tacut multi ani. Era bolnava de cancer (si este si acum), dar lucra si la un roman. Pe 11 septembrie 2001 insa, a fost in apropierea turnurilor gemene de la New York. La doua saptamini dupa tragedie, a publicat un text ("Minia si orgoliul") care a facut o vilva imensa. La fel ca si volumul in care a aparut ulterior acesta si care s-a bucurat de 21 de editii in numai un an. In luarile ei de pozitie, destul de multe, dupa 11/9, Fallaci sustine teza ca religia musulmana (despre care spune ca este una "de ev mediu"), in general, manifesta agresivitate fata de restul religiilor si culturi, mai cu seama fata de lumea occidentala. In opinia ei, visul secret al musulmanilor este "islamizarea lumii".
"Treziti-va, oameni buni, treziti-va! Intimidati cum sinteti de frica de a merge impotriva curentelor sau de a parea rasisti (cuvint nepotrivit, pentru ca nu e vorba despre o rasa, ci despre o religie), nu intelegeti sau nu vreti sa intelegeti ca aici este in curs o Cruciada Rasturnata.
Obisnuiti cum sinteti cu jocul dublu, orbiti cum sinteti de miopie, nu intelegeti sau nu vreti sa intelegeti ca este in curs un razboi religios. Oricum, un razboi religios. Un razboi care poate (poate?) nu urmareste cucerirea teritoriului nostru, dar cu siguranta urmareste sa ne cucereasca sufletele. Urmareste disparitia libertatii si civilizatiei noastre. Distrugerea modului nostru de a trai si de a muri, a modului nostru de a ne ruga sau de a nu ne ruga, a modului nostru de a minca si de a bea si de a ne imbraca si de a ne distra si de a ne informa", spune, intr-un text de mare impact, Fallaci.
Pentru atitudinea sa, Oriana Fallaci a primit numeroase amenintari cu moartea.
Un nepot incomod
Nepot al pictorului Vincent van Gogh, Theo van Gogh a fost unul dintre cei mai contestati cineasti ai Olandei. La 47 de ani a fost injunghiat in plina strada, in timp ce se plimba cu bicicleta, de catre Mohammed Bouyeri, cel care i-a reprosat atitudinea extrem de transanta fata de islamism. Autodeclarat public antiislamist, Theo van Gogh a devenit si mai virulent in atacurile sale dupa tragedia din 11 septembrie din SUA. Ultima sa carte, "Allah stie cel mai bine", condenseaza dispretul lui Van Gogh fata de cruzimea Islamului. La fel, ultimul sau film incheiat, un scurtmetraj de 11 minute, descrie conditia precara a femeii in religia musulmana. Dupa acest film, atit regizorul, cit si scenarista filmului, Ayaan Hirsi Ali, au fost terorizati de amenintarea cu moartea, venita din zona radicalilor musulmani.
Amenintarile au fost duse pina la capat, pina acum, numai in cazul lui Van Gogh de catre Mohammed Bouyeri, absolvent de studii superioare si aparent bine integrat in societatea olandeza. Ca o curiozitate, numele asasinului lui Theo van Gogh apare in presa olandeza, de regula, ca "Mohammed B.", pentru a i se proteja intimitatea.
Scriitorul condamnat la moarte
Salman Rushdie este cel mai cunoscut scriitor din intreaga lume, ale carui scrieri au ca tema problematica islamismului. Scrierile sale au fost interzise in majoritatea tarilor musulmane, iar o parte dintre traducatorii lor au platit aceasta optiune chiar cu viata. "Versetele satanice" este cartea lui Rushdie care a stirnit un imens scandal in tarile musulmane. Ea a fost interzisa si arsa, iar in 1989, la un an de la publicarea ei, ayatollahul Ruhollah Khomeini a proclamat o "fatwa", prin care scriitorul nascut in India, dar refugiat in Europa si in SUA, era condamnat la moarte pentru "blasfemie impotriva Islamului". De altfel, aceasta "fatwa" de condamnare la moarte nu a fost abolita nici astazi. De asemenea, pe capul lui Rushdie sint puse mai multe premii care, insumate, ajung la citeva zeci de milioane de dolari.
Radicale si lucide, textele lui Rushdie denunta cruzimea si violenta unei lumi vrajite de Profet si, de aceea, inapoiata si inumana in multe detalii ale ei.
Taxat drept antimusulman feroce si iremediabil, Salman Rushdie se pronunta totusi pentru o reforma din temelii a islamismului. Intr-un articol publicat in luna august a acestui an la pagina de comentatori invitati a ziarului "The Times", scriitorul de origine indiana afirma despre Coran ca acesta trebuie tratat ca un document istoric si nu ca unul sacru.
In ciuda acestor nuante, Rushdie ramine, la propriu, cel mai vinat scriitor din lume de catre musulmani. E, de altfel, permanent pazit.
Urmasa lui Theo van Gogh
Ayaan Hirsi Ali este cea mai frumoasa deputata din Parlamentul Olandei. E in primele pozitii pentru postura de urmatoare victima celebra a fanatismului islamic. Scenarista unui film regizat de Theo van Gogh este o adversara fara rest a fanatismului religios si a islamismului. Somaleza de origine, Ayaan Hirsi Ali spune, in singura carte pe care a publicat-o pina acum, ca e nevoie de "toleranta zero fata de intoleranta". Societatea occidentala, mai spune aceasta, a manifestat o toleranta excesiva, iar aceasta atitudine e echivalenta cu indolenta si ignoranta.
Condamnata la moarte de diverse grupuri fundamentaliste musulmane, actualmente sub escorta permanenta a unor bodyguarzi, Hirsi Ali e convinsa ca un imperativ major al societatii civile este acela de a integra, la nevoie, cu forta, strainii. Ea mai spune ca democratia autentica presupune si o intoleranta legitima atunci cind fundamentele sale ii sint atacate salbatic si ca propaganda islamica, ce iradiaza si spre o buna parte din stinga europeana, trebuie sa fie o tinta permanenta pentru cei care nu vor ca valorile occidentale sa fie anulate.
Sursa
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment